Într-o perioadă marcată de transformări profunde de mediu, sociale și economice, arhitectura este recunoscută din ce în ce mai mult ca o forță strategică care modelează viitorul Europei. De la abordarea crizei locuințelor până la promovarea tranziției verzi și a celei digitale, mediul construit joacă un rol central în asigurarea unor spații de locuit durabile, favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru toți.
În cadrul acestui schimb aprofundat cu președintele Consiliului Arhitecților din Europa, comisarul european Micallef reflectă asupra rolului în continuă evoluție al arhitecturii în cadrul priorităților de politică ale UE. Conversația se deschide cu o perspectivă personală – pornind de la educația sa în Malta – pentru a explora modul în care arhitectura modelează viața de zi cu zi, comunitățile și sentimentul de apartenență, reflectând principiile „orașului de 15 minute”.
Pe parcursul interviului, Daniel Fügenschuh, președintele ACE, ridică întrebări cheie în numele profesiei, abordând provocări precum trecerea la arhitectura condusă social, barierele cu care se confruntă practicile tinere și necesitatea de a extinde proiecte de înaltă calitate, axate pe comunitate. Discuția evidențiază, de asemenea, rolul inițiativelor majore ale UE, inclusiv al noului Bauhaus european, în promovarea inovării, a durabilității și a incluziunii în mediul construit.
Dialogul explorează în continuare aspectele legate de mobilitate, competitivitatea globală și poziția arhitecturii în peisajul cultural și economic al Europei. Acesta subliniază că este important să li se permită arhitecților să lucreze la nivel transfrontalier, să aibă acces la oportunități și să contribuie la conturarea viitorului Europei atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sale.
Adresându-se arhitecților din întreaga Europă, comisarul Micallef transmite un mesaj clar: profesia nu se referă doar la proiectarea clădirilor, ci și la modelarea unor societăți reziliente și favorabile incluziunii. Pe măsură ce Europa navighează într-un peisaj din ce în ce mai complex, acest schimb de opinii cu președintele ACE reafirmă rolul central al arhitecților ca agenți ai schimbării – punând în legătură cultura, sustenabilitatea și inovația pentru a crea spații semnificative pentru generațiile prezente și viitoare.
Imagine: Comisia Europeană
Președintele ACE: Comisarul Micallef, arhitectura joacă un rol fundamental în modelarea modului în care trăim, lucrăm și interacționăm unii cu alții.
Comisarul Micallef: „Înainte de a aborda aspecte politice specifice, ați putea reflecta asupra modului în care experiențele dumneavoastră de creștere în Malta v-au modelat înțelegerea rolului arhitecturii în societate? În special, modul în care aceste experiențe au stat la baza perspectivei dumneavoastră cu privire la abordarea „orașului de 15 minute” adoptată în orașele noastre.
Crescând în Malta, cu orașele sale compacte, istoria stratificată și comunitățile strânse, mi-a permis să experimentez direct modul în care arhitectura și aspectul urban modelează viața de zi cu zi, interacțiunea socială și un sentiment de apartenență. Cred că acest lucru rezonează cu principiile orașului de 15 minute, care se bazează pe proximitate, durabilitate, echitate și design care este făcut pentru oameni.
În întreaga UE, putem observa că orașele pun în aplicare prioritățile de politică, de la competitivitate și inovare la acțiuni climatice, reziliență și coeziune socială. În același timp, se confruntă cu provocări complexe. Locuințele la prețuri accesibile, mobilitatea, schimbările demografice, incluziunea socială și tranziția verde și cea digitală sunt doar câteva exemple. Multe orașe răspund deja prin strategii inovatoare care implică autoritățile locale, părțile interesate și cetățenii.
Orașul de 15 minute este un model pe care orașele îl pot adapta la propriile nevoi și îl pot folosi pentru a îmbunătăți calitatea generală a vieții. Cu toate acestea, succesul său depinde de rețele de mobilitate sigure și accesibile, de o planificare echitabilă și de o participare locală puternică. În acest context, calitatea arhitecturii și a mediului de viață sunt esențiale. Acest lucru este în concordanță cu valorile noului Bauhaus european, care promovează medii construite durabile, favorabile incluziunii și de înaltă calitate, înrădăcinate în diversitatea culturală a Europei”.
Președintele ACE: În februarie, au fost anunțați finaliștii din 2026 ai Premiului Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană – Premiul Mies van der Rohe. Timp de aproape 40 de ani, Premiile Mies ale UE au recunoscut excelența în arhitectură în Europa. Vedem, de asemenea, o trecere de la arhitecții Start la arhitectura socială. În ultimii ani, premiile UE și internaționale reflectă o schimbare mai amplă în cadrul profesiei – de la proiecte emblematice de „starchitect” la o arhitectură orientată social și axată pe comunitate. Care credeți că sunt principalele bariere (practici de arhitectură tinere) și factorii care permit extinderea și integrarea acestor proiecte exemplare și a arhitecturii de înaltă calitate pentru toată lumea?
Comisarul Micallef: „Arhitectura depășește cu mult forma și funcția. Este un instrument puternic pentru a modela societăți mai incluzive, mai durabile și mai reziliente. Activitatea arhitecților, atât a celor consacrați, cât și a celor emergenți, este esențială pentru promovarea acestor priorități europene comune. În ultimele decenii, Premiul Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană – Premiul Mies van der Rohe (Premiile EUmies) a reflectat evoluția practicii arhitecturale în Europa. Premiile EUmies evidențiază forța și competitivitatea sectorului arhitectural european, în care colaborarea și schimbul de cunoștințe între discipline conduc la rezultate inovatoare și de înaltă calitate.
De exemplu, lucrările finaliștilor și câștigătorilor recenți se concentrează adesea pe locuințe, reutilizare, spații colective și implicarea comunităților locale. Aceste proiecte ne reamintesc că arhitectura nu se referă doar la proiectarea clădirilor. Este vorba despre transformarea realităților. Este vorba despre lucrul cu ceea ce există deja, implicarea în complexitate și deschiderea de noi posibilități pentru modul în care trăim împreună.
Sunt conștient de faptul că extinderea acestor abordări este o provocare. Să luăm, de exemplu, sistemele de achiziții publice care acordă prioritate celui mai mic cost în detrimentul calității pe termen lung, accesului limitat la comisioane pentru practicile tinere și emergente sau cadrelor de reglementare care favorizează soluțiile standardizate. Traducerea proiectelor la scară mică în programe publice mai mari poate fi, de asemenea, o provocare
În acest context, este important ca sistemele să nu reducă în mod neintenționat arhitecții la rolul procedural, ci să le permită să contribuie în mod semnificativ la calitatea proiectării, la inovare și la crearea de spații care să servească cu adevărat oamenii.
În același timp, vedem angajamentul față de calitatea arhitecturală și valoarea socială pe termen lung. Pentru a deschide și bine concepute concursuri arhitecturale care creează oportunități pentru practici tinere. politici de sprijinire a renovării, a reutilizării adaptive și a construcțiilor durabile; precum și inițiative precum noul Bauhaus european.
Inițiativele de învățare reciprocă, precum cea pe care am lansat-o în 2023, finanțată în cadrul programului „Europa creativă”, joacă, de asemenea, un rol important. Acestea sprijină factorii de decizie în domeniul arhitecturii și al mediului construit, al culturii și al patrimoniului, precum și al amenajării teritoriului și al dezvoltării durabile la nivel local, regional și național, în beneficiul tuturor cetățenilor.
În acest context, premiile EUmies aduc o contribuție importantă. Da, recunosc excelența, dar nu numai asta. Inițiativa oferă vizibilitate modelelor de arhitectură care sunt responsabile din punct de vedere social și conștiente de mediu. Proiectele premiate întruchipează spiritul noului Bauhaus european, arătând modul în care sustenabilitatea, estetica și incluziunea se pot reuni pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi și a crea spații semnificative pentru cetățenii din întreaga Europă. Această abordare poate inspira politici și practici menite să asigure medii de viață de înaltă calitate pentru toți”.
Președintele ACE: La sfârșitul anului 2025, Comisia Europeană a adoptat un pachet mult așteptat privind locuințele, care include o comunicare privind noul Bauhaus european. Cum poate NBE să servească drept catalizator pentru politicile UE care sprijină arhitecții și comunitățile în crearea de clădiri care sunt atât inovatoare, cât și durabile? Ce rol poate juca NBE în abordarea crizei locuințelor?
Comisarul Micallef: „Noul Bauhaus european (NBE) este bine poziționat pentru a fi un punct de referință pentru politicile UE în domeniul locuințelor. Acesta subliniază integrarea valorilor durabile, culturale, sociale și democratice în proiectarea mediului construit. În centrul viziunii NBE se află ideea că clădirile sunt mult mai mult decât active tehnice, iar locuințele ar trebui să întruchipeze demnitatea, securitatea și egalitatea. Regenerarea cartierelor, renovarea și renovarea clădirilor și o mai bună utilizare a clădirilor existente sunt alte domenii de interes ale NBE. Scopul său este de a oferi soluții pe care autoritățile locale și practicienii să le poată replica. Academia NBE sprijină această viziune prin furnizarea de cursuri de formare specifice lucrătorilor și prin promovarea inovării și a cercetării în acest sector.
În sprijinul Planului Comisiei privind locuințele la prețuri accesibile, NBE va oferi instrumente și spații bazate pe dovezi în care oricine, inclusiv arhitecții, se poate întâlni și colabora pentru a crea soluții inovatoare și la prețuri accesibile în materie de locuințe. Noul laborator NBE privind locuințele exemplifică această abordare. Acesta oferă un spațiu în care comunitatea NBE poate explora în continuare soluții pentru accesibilitatea și reziliența locuințelor”.
Președintele ACE: Prin Busola pentru cultura Europei, Comisia Europeană poziționează cultura nu numai ca un sector care trebuie sprijinit, ci și ca un atu strategic – unul care consolidează competitivitatea Europei, consolidează valorile democratice și îmbunătățește viața de zi cu zi a cetățenilor săi. În acest sens, inițiativa poate fi considerată o „concurență” culturală pentru viitorul Europei: transformarea Europei din nou într-o „mândră” prin creativitate, calitate și valori comune. Cum poate UE, prin mobilizarea industriilor culturale și creative – în special a arhitecturii – să permită sectorului să prospere, răspunzând în același timp în mod semnificativ provocărilor majore ale epocii noastre: schimbările climatice, criza locuințelor, tranziția digitală și presiunile economice tot mai mari?
Comisarul Micallef: „Programul Busola pentru cultură în Europa, pe care am prezentat-o în noiembrie anul trecut să poziționeze sectoarele culturale și creative ca factori strategici ai transformării Europei, mai degrabă decât ca activități periferice. Ele pot juca un rol esențial în abordarea provocărilor majore, cum ar fi schimbările climatice, criza locuințelor, tranziția digitală și presiunile economice. Am reafirmat acest lucru cu ocazii anterioare și încă îl susțin: cultura este prima linie de apărare a Europei.
Sectoarele culturale, inclusiv arhitectura, pot conduce tranziția verde până la promovarea eficienței energetice, a materialelor durabile și a proiectării reziliente la schimbările climatice, echilibrând în același timp inovarea cu protecția patrimoniului cultural. Acestea nu sunt principii abstracte. Ele sunt realități tangibile, construite, care demonstrează modul în care tranziția verde poate fi trăită, experimentată și împărtășită de toți.
Arhitectura este deosebit de strategică în sectoarele culturale și creative, deoarece conectează cultura, economia, mediul și viața de zi cu zi. Arhitectura reflectă istoriile noastre, răspunde provocărilor noastre actuale și proiectează viziuni ale viitorului nostru comun. Investițiile în medii construite de înaltă calitate consolidează identitatea locală, promovează bunăstarea și sprijină coeziunea socială. Prin promovarea unei culturi comune a arhitecturii în Europa prin instrumente precum Premiul Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană – Premiul Mies van der Rohe (Premiile EUmies) și Noul Bauhaus european, UE poate mobiliza creativitatea și inovarea pentru a aborda provocările societale, consolidând în același timp valorile europene.
Sunt convins că tranziția digitală poate oferi oportunități de creștere a eficienței și de extindere a exprimării creative, de exemplu prin instrumente asistate de IA. Dar permiteți-mi să fiu foarte clar: IA trebuie să rămână centrată pe om și să respecte drepturile creatorilor”.
Președintele ACE: Cel mai recent studiu sectorial ACE arată că 27% dintre arhitecții europeni au sub 40 de ani, evidențiind tinerețea relativă a profesiei. În același timp, 16% dintre respondenți s-au gândit serios să lucreze într-un alt stat membru, iar un număr tot mai mare de arhitecți sunt formați în afara țărilor lor de origine. Deși acest lucru indică un interes puternic pentru mobilitatea transfrontalieră, în practică, mulți arhitecți nu fac acest pas. Ce măsuri poate lua UE pentru a sprijini mai bine mobilitatea arhitecților, în special a tinerilor profesioniști, în întreaga Europă, și pentru a contribui la transformarea acestui interes în oportunități concrete?
Comisarul Micallef: „Cooperarea și schimburile se află în centrul politicilor culturale și culturale ale Europei. Ca și în multe alte domenii, colaborarea și mobilitatea transfrontalieră sunt esențiale pentru carierele profesioniștilor din domeniul creativ. Ele sunt, de asemenea, necesare pentru a dezvolta o Spațiul cultural european care promovează dialogul dintre creatori și cetățeni. Ele stimulează competitivitatea, permit operelor culturale să circule la nivel transfrontalier, să ajungă la un public mai larg și sprijină creșterea economiei creative a Europei.
Salutăm observația Consiliului Arhitecților din Europa din cadrul consultării publice referitoare la inițiativa privind portabilitatea competențelor, potrivit căreia „cerințele de reglementare în materie de recunoaștere profesională nu reprezintă în niciun caz obstacole majore în calea mobilității transfrontaliere”. Acestea fiind spuse, observăm că se mai pot aduce îmbunătățiri pentru ca regimul de recunoaștere automată a calificărilor profesionale să devină cu adevărat automat și fără sincope – inclusiv pentru arhitecți. La asta lucrăm în contextul viitoarei noastre Inițiative privind portabilitatea competențelor.
Permiteți-mi să menționez, de asemenea, rolul pe care normele UE privind achizițiile publice îl au în deschiderea piețelor pentru servicii, bunuri și lucrări achiziționate de autoritățile publice (și de alte entități obligate să aplice normele privind achizițiile publice) în ceea ce privește concurența la nivelul UE. Printre acestea se numără contractele de lucrări și concursurile de proiecte de arhitectură, în cadrul cărora operatorii economici din întreaga Europă pot concura în condiții de egalitate. De asemenea, se poate observa că contractele atribuite în temeiul normelor UE privind achizițiile publice au o valoare semnificativă și, ca atare, sunt atribuite în mod normal întreprinderilor, în timp ce arhitecții individuali sunt angajații sau (sub)contractanții acestora. Normele privind achizițiile publice nu impun limitări în ceea ce privește cetățenia arhitecților angajați în cadrul contractelor de achiziții publice de lucrări sau de proiectare arhitecturală”.
Președintele ACE: În calitate de arhitecți, vedem în mod direct că arhitecții și designerii europeni sunt competitivi la nivel mondial – lucru ilustrat de proiecte internaționale emblematice, cum ar fi stadioanele olimpice din China proiectate de birourile de arhitectură ale UE. Aceste proiecte nu numai că reprezintă exporturi economice semnificative de expertiză europeană, ci servesc și ca declarații culturale, demonstrând creativitatea, inovarea și valorile de proiectare ale Europei la nivel mondial. Din perspectiva dumneavoastră, cum puteți colabora cu politica comercială și de competitivitate a UE – în special în ceea ce privește accesul pe piață, achizițiile publice și finanțarea exporturilor – pentru a sprijini mai bine arhitecții care lucrează la nivel internațional, asigurând în același timp o concurență loială și condiții cu adevărat reciproce pe piețele mondiale?
Comisarul Micallef: „Politica comercială a UE urmărește să sporească competitivitatea și să îmbunătățească accesul pe piață prin eliminarea barierelor din calea comerțului. Serviciile profesionale – inclusiv serviciile de arhitectură – reprezintă o prioritate în negocierile comerciale ale UE. Scopul nostru este de a elimina barierele și de a asigura un acces semnificativ pe piață pentru arhitecții și firmele europene care își desfășoară activitatea în străinătate. În cadrul negocierilor comerciale, Comisia se concentrează asupra angajamentelor care permit stabilirea, aprovizionarea transfrontalieră și accesul la piețele de achiziții publice.
La fel de importante sunt disciplinele privind reglementarea internă, cum ar fi cerințele privind procedurile transparente, criteriile obiective și dreptul de a primi o decizie scrisă cu privire la o cerere într-un interval de timp specificat. Acestea oferă securitate juridică, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care reprezintă o mare parte din sectorul arhitecturii.
Ne bazăm pe o bază multilaterală solidă, întrucât serviciile de arhitectură se numără printre sectoarele profesionale mai liberalizate în temeiul normelor Organizației Mondiale a Comerțului. Angajamentele în materie de achiziții publice consolidează și mai mult oportunitățile de piață, având în vedere rolul central al arhitecturii în infrastructură și în lucrările publice.
În cele din urmă, recunoașterea calificărilor este esențială. Recentul Acord de recunoaștere reciprocă UE-Canada pentru arhitecți este un pas de referință. Aceasta facilitează practica transfrontalieră și creează noi oportunități pentru profesioniștii europeni”.
Președintele ACE: Arhitectura în UE se află la intersecția dintre cultură, creativitate și activitatea economică de mare valoare. Deși industriile creative beneficiază de finanțare și de instrumente de sprijin din partea UE, aceste instrumente nu sunt întotdeauna pe deplin adaptate la natura hibridă a sectorului arhitecturii. Din perspectiva dumneavoastră, cum ar putea normele privind sponsorizarea publică, stimulentele sau instrumentele de finanțare adaptate să reflecte mai bine această specificitate și să sprijine arhitecții care concurează la nivel internațional, menținând în același timp concurența loială și condițiile reciproce? În special, arhitectura nu numai că generează valoare culturală, ci contribuie și indirect la activitatea economică, de exemplu prin activarea turismului în orașele europene. Cum pot politicile UE să recunoască și să valorifice acest impact mai larg al arhitecturii asupra culturii, economiei și vieții de zi cu zi?
Comisarul Micallef: „Numirea unui comisar special pentru transport durabil și turism arată că sectorul turismului din Europa este o prioritate pentru această Comisie. Integrarea turismului în politica în domeniul transporturilor este o recunoaștere a faptului că mobilitatea, accesibilitatea și conectivitatea sunt pietrele de temelie ale pieței unice a UE. Acest lucru poate stimula, de asemenea, o creștere echilibrată prin direcționarea turiștilor către destinații mai puțin cunoscute.
Viitoarea Strategie europeană pentru turism durabil va consolida și mai mult aceste sinergii. Acesta va include contribuții din partea unor sectoare precum arhitectura pentru a amplifica beneficiile economice, culturale și de mediu.
Arhitectura inteligentă și durabilă este coloana vertebrală a infrastructurii de mobilitate, cum ar fi aeroporturile și gările, care reprezintă prima impresie a UE pentru vizitatorii internaționali. Aceste gateway-uri dau tonul întregii călătorii, îmbinând funcționalitatea cu atractivitatea estetică. Acest lucru se află, de asemenea, în centrul inițiativei Noul Bauhaus european, care finanțează modele inovatoare care acordă prioritate frumuseții, durabilității și incluziunii, în beneficiul cetățenilor și al turiștilor deopotrivă.
Hotelurile trebuie să fie pioniere în proiectarea eficientă din punct de vedere energetic și al consumului de apă, aliniindu-se la legislația și programele UE care stimulează clădirile cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Există o piață de turiști eco-conștienți care solicită cazare verde. Muzeele, atracțiile și centrele pentru vizitatori – în special cele din apropierea monumentelor antice – necesită o arhitectură accesibilă și scalabilă, care să se potrivească contextelor istorice, găzduind un număr tot mai mare de vizitatori, păstrând în același timp integritatea culturală”.
Președintele ACE: Arhitectura a fost o categorie oficială a competiției olimpice din 1912 până în 1948, cu medalii acordate pentru designul legat de sport. Astăzi, arhitectura joacă încă un rol central în Jocurile Olimpice - modelând stadioanele, orașele și valoarea publică pe termen lung. Din perspectiva dumneavoastră, arhitectura ar putea fi recunoscută din nou mai explicit în cadrul ecosistemului olimpic, nu neapărat prin medalii, ci prin inițiative sprijinite de UE care leagă sportul, cultura, durabilitatea și concurența internațională loială?
Comisarul Micallef: „Arhitectura este esențială pentru modul în care este experimentat sportul. Acesta modelează performanța atletică, accesibilitatea, modul în care oamenii urmăresc sportul și moștenirea pe termen lung a evenimentelor sportive majore. Dorim ca locurile sportive olimpice și la scară largă să fie bunuri publice durabile, deservind comunitățile mult timp după încheierea competițiilor.
Acestea fiind spuse, permiteți-mi să reamintesc că orice recunoaștere oficială a arhitecturii în cadrul olimpic este o chestiune de competența Comitetului Olimpic Internațional(IOC) Mișcarea Olimpică în sens larg. Autonomia sportului este un principiu fundamental pe care UE îl respectă pe deplin. Deciziile privind categoriile de competiții, premiile sau recunoașterea oficială revin organelor de conducere ale sportului.
UE poate aduce valoare adăugată prin consolidarea legăturilor dintre arhitectură, sport, cultură și durabilitate. Principiile noului Bauhaus european sunt relevante și pentru infrastructura sportivă.
Programele UE pot sprijini cercetarea, proiectele-pilot și cooperarea transfrontalieră în domeniul construcțiilor circulare, al reutilizării adaptive și al proiectării cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru spațiile sportive. De asemenea, ele pot încuraja orașele-gazdă, după caz, să integreze aceste principii într-un stadiu incipient al proceselor de planificare. Acest lucru ar asigura faptul că evenimentele sportive majore oferă valoare publică durabilă, concurență loială și moșteniri culturale și de mediu semnificative.”
Președintele ACE: În cele din urmă, în aceste vremuri incerte, ce mesaj ați dori să transmiteți arhitecților europeni, în calitate de agenți ai schimbării care ne modelează viitorul comun?
Comisarul Micallef: „Arhitectura a fost întotdeauna o oglindă a societății. Reflectă istoriile noastre, răspunde provocărilor noastre actuale și proiectează viziuni ale viitorului nostru comun. Astăzi, pe măsură ce ne confruntăm cu transformări profunde de mediu, sociale și economice, arhitectura joacă un rol crucial în modelarea unor comunități mai incluzive, mai durabile și mai reziliente.
Trebuie să continuăm să afirmăm că rolul arhitecților nu se limitează la procese sau autorizații, ci se extinde la modelarea creativă a spațiului, a experienței și a vieții comunității.
Arhitecții europeni creează și modelează spațiile în care societățile noastre trăiesc, învață, lucrează și interacționează. În vremuri de tranziție climatică, presiuni asupra locuințelor și schimbări sociale, arhitectura este o responsabilitate față de comunități, generațiile viitoare și mediul nostru comun. Deciziile pe care arhitecții le iau astăzi vor influența coeziunea socială, durabilitatea și calitatea vieții pentru deceniile următoare.
Trebuie să întruchipăm o schimbare în modul în care arhitectura este concepută astăzi, ca un proces de transformare: atent, experimental și profund conectat la contextul său. Europa se mândrește cu o cultură arhitecturală bogată și cu o diversitate extraordinară de practici, inclusiv multe birouri tinere care experimentează abordări inovatoare în ceea ce privește designul, materialele și colaborarea. Sprijinirea acestor practici, schimbul de cunoștințe și învățarea din experiențele lor este esențială pentru a extinde soluțiile care oferă medii urbane și rurale favorabile incluziunii, reziliente și durabile.
Pentru arhitecții europeni, mesajul meu este: continuați să îmbrățișați inovația, să plasați responsabilitatea socială și de mediu în centrul activității dvs. și să vă implicați activ cu comunitățile. Creativitatea, expertiza și viziunea dvs. sunt esențiale pentru construirea unei Europe durabile, favorabile incluziunii și dinamice din punct de vedere cultural. Prin activitatea dumneavoastră, puteți contribui la transformarea provocărilor societale în oportunități pentru medii de viață de înaltă calitate pentru toți cetățenii. Nu doar modelați și transformați clădirile. Modelați și transformați mediile în care se desfășoară viața”.
