Arhitecții sunt adepți ai soluționării problemelor complexe de mediu construit în moduri creative, favorabile incluziunii și inovatoare și, prin urmare, sunt bine plasați pentru a contribui la abordarea unora dintre provocările societale majore cu care se confruntă lumea în prezent, nu în ultimul rând urgența schimbărilor climatice și consecințele pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, ei nu se consideră, în general, cercetători și sunt adesea excluși de la dezbaterile privind cercetarea, finanțarea cercetării și inovarea. (Samuel, 2018). În plus, arhitecții se confruntă cu o provocare în materie de comunicare și trebuie să explice valoarea muncii lor în termeni care au sens pentru factorii de decizie – în special pentru cei care o finanțează, dar și pentru publicul larg. Prin urmare, accentul se pune pe găsirea de dovezi și fapte de valoare create de designul și planificarea arhitecturală care ar completa elementele vizuale convingătoare și povestirea la care arhitecții sunt deja buni. Valoarea este creată în comun, necesitând multe considerații și implicând multe tipuri de expertiză. Trebuie găsite soluții care să creeze valoare la mai multe niveluri, atât pentru cei care folosesc clădirile și mediul construit zilnic, cât și pentru societate în ansamblu.

Scopul acestui raport este de a sprijini dezvoltarea cercetării în practica arhitecturală în întreaga Europă. Aceasta înseamnă găsirea unor instrumente adecvate pentru documentarea și evaluarea diferitelor tipuri de creare de valoare. Acest lucru va permite arhitecților să demonstreze valoarea a ceea ce fac, să își diversifice serviciile și să devină mai rezilienți, indiferent de dimensiunea practicii sau de sectorul în care lucrează.

Raportul este împărțit în patru părți.

• Partea întâi – această secțiune introductivă – oferă contextul și metodologia pentru raport.
• Partea a doua este o analiză contextuală a cercetării în practică, care se bazează pe interviuri cu experți din întreaga Europă, combinate cu o căutare a literaturii academice și gri (industriale). Partea a treia se concentrează asupra impactului feedback-ului asupra procesului de proiectare și asupra proiectului în sine prin evaluarea post-ocupare și asupra modului în care acesta poate fi utilizat pentru a demonstra valoarea designului.
• Partea a treia prezintă, de asemenea, o serie de opt studii de caz inspiratoare din întreaga Europă, care evidențiază rolul important pe care feedbackul îl poate juca în dezvoltarea cunoștințelor bazate pe practici și în evidențierea și comunicarea valorii serviciilor de arhitectură. Studiile de caz arată, de asemenea, că evaluarea post-ocupare se poate referi atât la impactul social sau cultural intangibil, cât și la aspectele tehnice sau de mediu ale proiectării clădirilor; nu trebuie să fie complex sau costisitor și poate fi realizat în cadrul unor practici mari și mici. În plus, evaluarea post-ocupare este o bază foarte importantă pentru proiectarea „Pre-ocupare”, bazată pe cunoașterea a ceea ce funcționează.
• Partea a patra – conține recomandările rezumative adresate arhitecților, factorilor de decizie politică, clienților, universităților și mediului academic.

Autori: ACE

Declinarea responsabilității: Sprijinul Comisiei Europene pentru producerea acestei publicații nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă numai opiniile autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru orice utilizare a informațiilor conținute în aceasta.