Ca parte a Congresul Mondial al Arhitecților UIA 2026 de la Barcelona, , Consiliul Arhitecților din Europa și-a prezentat în premieră expoziția „Formularul urmează transformării: Momente care redefinesc clădirile existente ale Europei”, prezentând răspunsuri arhitecturale inspiratoare la una dintre cele mai presante provocări ale Europei: cum să transformăm, să reutilizăm și să adaptăm clădirile pe care le avem deja.

Cofinanțat de Programul „Europa creativă” al Uniunii Europene, expoziția explorează modul în care transformarea, renovarea și reutilizarea adaptivă pot deveni strategii centrale pentru abordarea schimbărilor climatice, sprijinirea nevoilor sociale și conservarea patrimoniului cultural al Europei.

Găzduit la Disseny Hub Barcelona (DHUB), expoziția a reunit 20 de proiecte exemplare din întreaga Europă, demonstrând modul în care arhitecții regândesc clădirile existente ca resurse valoroase, mai degrabă decât constrângeri. Prin abordări inovatoare de proiectare, strategii circulare și intervenții sensibile, proiectele prezentate arată cum transformarea poate păstra identitatea locurilor, creând în același timp noi oportunități pentru viitorul lor.

După premiera de la Barcelona, „Formularul urmează transformării” va călători în Europa în următorii ani, creând oportunități pentru arhitecți, factorii de decizie politică, studenți și publicul larg de a descoperi exemple inspiratoare de transformare și de a face schimb de cunoștințe cu privire la viitorul parcului imobiliar existent al Europei.

Fotografii de Joelle Gueguen, prin amabilitatea Red&Grey.

Regândirea clădirilor existente în Europa

Mediul construit din Europa trece printr-o transformare profundă. Confruntat cu provocările climatice, deficitul de resurse și nevoile sociale în schimbare, viitorul arhitecturii depinde din ce în ce mai mult de modul în care lucrăm cu ceea ce există deja.

„Formularul urmează transformării” prezintă transformarea nu doar ca o soluție tehnică, ci ca o nouă cultură arhitecturală bazată pe îngrijire, adaptare și administrare pe termen lung. Expoziția evidențiază modul în care clădirile sunt modelate de straturi de istorie, materiale, comunități și utilizări și modul în care arhitecții își pot debloca potențialul prin intervenții atente.

Proiectele prezentate demonstrează că reutilizarea nu înseamnă doar conservarea trecutului. Este vorba despre crearea de noi posibilități pentru viitor: reducerea impactului asupra mediului, consolidarea comunităților și generarea de locuri de înaltă calitate care răspund nevoilor contemporane.

Fotografii de Joelle Gueguen, prin amabilitatea Red&Grey.

20 de proiecte care demonstrează potențialul transformării

Expoziția prezintă 20 de proiecte selectate din întreaga Europă, ilustrând diversitatea abordărilor pentru transformarea clădirilor existente. Împreună, ele demonstrează modul în care arhitectura poate răspunde creativ la diferite contexte, scări și provocări.

Proiectele prezentate includ:

• Kellogg’s Bremen (Germania) – Silozuri industriale reimaginate: De la depozitarea cerealelor la ospitalitatea urbană, transformând fostele structuri industriale într-o nouă destinație urbană.
• Nordgrün (Germania) – Construind în sus, trăind mai ecologic: Densificarea lemnului fără extinderea terenurilor, explorând creșterea urbană durabilă prin construcția de lemn.
• Castelul Wittenberg (Germania) – Straturi de istorie: Rescrierea unui monument pentru uz contemporan, arătând modul în care structurile istorice pot fi adaptate, păstrându-și în același timp identitatea.
• Grădinița Pelėdžiukas (Lituania) – De la instituție la comunitate: Reumanizarea unei grădinițe sovietice-Era, creând un mediu de învățare mai deschis și mai incluziv.
• Turnul Pompierilor (România) – Patrimoniu vertical activat: Un turn medieval ca observator urban, dezvăluind o nouă valoare publică în cadrul structurilor istorice.
• Uzina de Apă Suceava (România) – Memoria industrială ca cultură: De la infrastructură la platforma civică, transformând fosta infrastructură într-un spațiu cultural comun.
• Conversia automată a silozului de cereale (Cehia) – Mașina ca spațiu public: Un punct de reper cultural transformat în siloz, demonstrând potențialul cultural al patrimoniului industrial.
• Thoravej 29 (Danemarca) – Reutilizarea radicală: 95% Materiale, 100% Reinventarea, prezentând o abordare de pionierat a reutilizării materialelor și a transformării circulare.
• Elektrownia Powiśle (Polonia) – Centrala electrică către motorul urban: Reactivarea scării industriale, dând o nouă viață unei foste instalații energetice.
• Clădirea Normandie (Elveția) – Brutalismul relocat: Transformarea birourilor în locuințe, adaptarea unei clădiri de birouri existente la locuințe noi.
• Weinlager (Elveția) – Viața colectivă în cadre industriale: Depozit pentru locuințe comunitare, demonstrând modul în care patrimoniul industrial poate sprijini noi forme de viață.
• Usquare (Belgia) – Deschiderea cazărmilor: De la enclava militară la campusul urban, transformând un fost sit militar într-un nou cartier urban.
• Vechea tâmplărie Ptuj (Slovenia) – Reconectarea orașului: Ruina industrială către peisajul cultural.
• InGrid Hub (Serbia) – Locul de muncă de la fabrică la viitor: Shell industrial, cultură digitală.
• Peșterile Tomelloso (Spania) – Structuri ascunse dezvăluite: Stabilizarea orașului subteran.
• Sediul central din Galenicum (Spania) – Lucrul în cadrul fabricii: Spațiul circular în patrimoniul industrial.
• Biblioteca Kinsale (Irlanda) – De la ruină la cunoaștere: O moară arsă a renăscut ca bibliotecă publică.
• Kunstsilo (Norvegia) – Vidul monumental: Un siloz devine o catedrală culturală.
• Handelszentrum 16 (Austria) – Reprogramarea megastructurii: Depozit pentru ecosistemul de utilizare mixtă.
• Hagenhaus (Liechtenstein) – Reactivarea patrimoniului rural: Farmstead în campusul cultural.

Fotografii de Joelle Gueguen, prin amabilitatea Red&Grey.

Documentul însoțitor „Form Follows Transformation” (Formularul urmează transformării), publicație extinde această selecție la 36 de proiecte, oferind o imagine de ansamblu mai largă a abordărilor europene în materie de transformare, inclusiv clădiri culturale, școli, locuri de muncă, proiecte de locuințe, peisaje și spații publice.

O nouă cultură arhitecturală bazată pe transformare

Fotografii de Joelle Gueguen, prin amabilitatea Red&Grey.

Reflectând asupra expoziției, Președintele ACE, Daniel Fügenschuh a subliniat importanța recunoașterii transformării ca o schimbare fundamentală în practica arhitecturală: „Expoziția celebrează proiecte care demonstrează că această schimbare de paradigmă nu este doar posibilă, ci este deja în desfășurare.” El subliniază rolul arhitecților în elaborarea unor răspunsuri inovatoare la provocările sociale și de mediu ale Europei, arătând că arhitectura de înaltă calitate poate rezulta din lucrul atent cu clădirile și locurile existente.

Președintele ACE Daniel Fügenschuh și Marta Vall-llossera, președintele Consiliului Superior al Colegiilor Arhitecților din Spania (CSCAE)

Pentru Reto Gmür, membru al Comitetului executiv al ACE și președinte al juriului expoziției, transformarea necesită o înțelegere mai largă a durabilității: „Învățăm să ascultăm clădirile, mai degrabă decât să ne înscriem pe ele.”

El a subliniat, de asemenea, importanța înțelegerii clădirilor existente ca resurse unice: „Fiecare clădire existentă are un caracter propriu.” Transformarea începe prin recunoașterea calităților deja prezente în clădiri și locuri – istoria, materialele, atmosfera și relația lor cu împrejurimile – și folosindu-le ca bază pentru intervențiile viitoare.

„Ceea ce rezultă din aceste proiecte este ceva mai silențios decât un manifest. O revenire la proximitate: materiale locale, cunoștințe locale, mâini locale. Recunoașterea faptului că soluțiile cele mai durabile sunt adesea cele mai puțin complicate. Și înțelegerea faptului că fiecare clădire existentă are un caracter propriu – o logică, o istorie, un mod special de a păstra spațiul – care merită să fie auzit înainte de a se propune ceva nou.”

Reto Gmür, membru al Comitetului Executiv al ACE și președinte al juriului expoziției și Nolan Giles – Interviu pentru Fundația Holcim

Conectarea arhitecturii, politicii și practicii

Expoziția a constituit o parte centrală a prezenței ACE la Congresul Mondial al Arhitecților UIA și a completat seminarul politic „Formularul urmează transformării: Momente care redefinesc clădirile existente ale Europei”, care a reunit 200 de arhitecți, factori de decizie, reprezentanți ai orașelor și experți din întreaga Europă.

Seminarul și expoziția au evidențiat împreună necesitatea unor legături mai strânse între practica arhitecturală și cadrele de politică care sprijină transformarea parcului imobiliar al Europei, inclusiv Noul Bauhaus european, , Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), și Principiile Davos Baukultur.

Prin reunirea proiectelor exemplare și a discuțiilor politice, ACE își propune să consolideze recunoașterea transformării ca o cale esențială către o Europă durabilă, incluzivă și rezilientă.

Aflați mai multe despre seminarul de politici aici.

O expoziție europeană și o resursă durabilă

Alături de expoziție, ACE a publicat Broșura „Formularul urmează transformării”, colectarea proiectelor prezentate și furnizarea de informații despre ideile, procesele și provocările arhitecturale din spatele fiecărei intervenții.

Fotografii de Joelle Gueguen, prin amabilitatea Red&Grey.

Publicația oferă o resursă pentru arhitecți, factori de decizie, studenți și toți cei interesați de viitorul clădirilor existente ale Europei.

În urma lansării sale la Barcelona, „Formularul urmează transformării” își va continua parcursul european, călătorind în diferite locații și creând noi oportunități de dialog, schimb și inspirație.

Prin expoziție și publicație, ACE evidențiază un mesaj fundamental: viitorul arhitecturii Europei va depinde nu numai de ceea ce construim, ci și de modul în care transformăm, ne adaptăm și ne îngrijim de ceea ce există deja.

„Formularul urmează transformării” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul „Europa creativă”.